Antreprenorul nu răspunde contravențional în cazul unei eventuale încălcări a Acordului de mediu

Nu pot fi eludate norme contravenţionale stricte prin încheierea unor acorduri contractuale; nu se poate sustrage titularul proiectului de la răspundere contravenţională prin transmiterea tuturor obligaţiilor către antreprenor, printr-un contract încheiat între aceştia.

La data de 10.08.2018 Antreprenorul unui proiect al cărui beneficiar era CNAIR S.A. este sancționat de către Garda Națională de Mediu cu amendă în cuantum de 30.000 lei deoarece în desfășurarea activității sale ar fi încălcat prevederile Acordului de Mediu.

Având în vedere că titularul proiectului era CNAIR S.A., Antreprenorul având doar o obligație contractuală față de CNAIR S.A. de respectare a prevederilor Acordului de Mediu, la data de 05.09.2018 Antreprenorul înregistrează pe rolul Judecătoriei Alba Iulia o plângere contravențională.

La data de 18.04.2019 Judecătoria Alba Iulia pronunță Sentinţa Civilă nr. 1032/2019 prin care se admite plângerea contravențională, cu următoarea motivare:

«Examinând procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţa apreciază că acesta nu a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, conţinând vicii care duc la necesitatea anulării lui sub acest temei.

Constată instanţa că petenta a fost sancţionată de către intimata în temeiul art. 27 alin. (1) lit. b) din HG cu nr. 445/2009, reţinându-se că au fost încălcate dispoziţiile art. 26 alin. (2) din acelaşi act normativ.

În conformitate cu prevederile legale menţionate anterior, în măsura în care s-ar fi constatat cu ocazia controlului în teren o depăşire a zgomotului peste limita maximă prevăzută în Acordul de mediu, din punct de vedere al răspunderii contravenţionale putea fi sancţionată doar autoritatea publică, care direct sau prin prepus (antreprenor/executant în temeiul acordului contractual) se face vinovată de încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din HG cu nr. 445/2009. Titularul proiectului în această situaţie este exclusiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România parte în Acordului de Mediu RO-ANPM/01. Petenta nu este un titular al proiectului, ci doar parte contractuală din cadrul Acordului contractual de execuţie încheiat ulterior cu titularul proiectului.

Este adevărat că prin Acordul contractual petenta, în calitate de antreprenor şi-a asumat obligaţia respectării dispoziţiilor Acordului de Mediu, ale cărui prevederi au fost făcute parte integrantă din contract. Acesta şi-a asumat aceleaşi obligații precum titularul proiectului prin acordul de mediu. Acesta şi-a asumat respectarea în totalitate a proiectului şi a structurii lucrărilor conform tuturor recomandărilor şi obligaţiilor incluse în Acordul de Mediu şi SEIM.

Cu toate acestea, se impune trasarea unor limite clare între prevederile dreptului public şi a celui privat, deci nu pot fi combinate dispoziţiile imperative de drept public cu prevederi contractuale. Aşadar, nu pot fi eludate norme contravenţionale stricte prin încheierea unor acorduri contractuale; nu se poate sustrage titularul proiectului de la răspundere contravenţională prin transmiterea tuturor obligaţiilor către antreprenor, printr-un contract încheiat între aceştia. Legea nu face disctinţie în aceste sens şi nici nu permite extinderea calităţii de contravenient în persoana antreprenorului, ci prevede exclusiv răspunderea contravenţională a titularului proiectului.

În măsura în care s-au sesizat nereguli cu ocazia efectuării controlului, calitate de contravenient ar fi putut în acest caz să o deţină doar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi doar aceasta putea fi sancţionată cu amendă contravenţională. La rândul ei, în temeiul contractului autoritatea publică ce reprezintă titular al proiectului putea regresa împotriva antreprenorului, regres întemeiat pe răspundere civilă contractuală, însă intimata nu ar putea interveni în contract, nefiind parte, şi să procedeze la sancţionarea directă a executantului, în afara prevederilor legale.

Mai reţine instanţa că organele administrative învestite de către legiuitor cu atribuții de sancționare a faptelor care întrunesc elementele constitutive ale unor contravenții trebuie să manifeste diligență sporită în exercitarea funcțiilor încredințate, iar încălcarea dispozițiilor legale și aplicarea sancțiunilor contravenționale în afara textelor de lege trebuie să fie sancționată cu anularea actului administrativ nelegal, indiferent de temeinicia sau netemeinicia faptei contravenţionale constatate.

În aceste condiții, lipsa calităţii de contravenient a persoanei sancţionate contravențional duce în final la nelegalitatea procesului verbal de contravenție atacat, motiv pentru care se impune anularea actului administrativ pentru acest motiv.»

Garda Națională de Mediu declară apel împotriva acestei soluții, astfel că, la data de 09.12.2019 Tribunalul Alba pronunță Decizia nr. 1401/A//2019 prin care se respinge apelul declarat în cauză, cu următoarea motivare:

«Instanţa de control judiciar împărtăşeşte opinia instanţei de fond pentru următoarele considerente:

Petenta a fost sancţionată pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. 2 din HG 445/2009, text de lege care prevede obligaţia titularilor proiectelor să respecte condiţiile menţionate în acordul de mediu.

Instanţa de fond a reţinut că titular al proiectului este CNAIR, în calitate de autoritate publică care iniţiază proiectul şi pentru aceasta s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 26 lit. d din HG 445/2009.

În acest sens, în mod corect a arătat că norma contravenţională în baza căreia a fost sancţionată petenta, art. 26 alin. 2 din HG 445/2009 se referă doar la subiectul activ, autoritate publică care iniţiază un proiect şi nu permite adăugarea sau extinderea şi la alţi subiecţi, respectiv la persoana antreprenorului.

Aceasta nu înseamnă că autoritatea publică nu poate acţiona în regres împotriva antreprenorului, în baza răspunderii contractuale.

Din acest punct de vedere, instanţa de control judiciar nu poate primi susţinerea apelantei, în sensul că ar fi sancţionată o altă persoană decât cea care a săvârşit fapta contravenţională, câtă vreme legiuitorul a prevăzut exclusiv cine este subiect activ al contravenţiei prev. de art. 26 alin. 2 din HG 445/2009, iar autoritatea publică se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva antreprenorului.

Prin urmare, nu poate fi acceptat argumentul de text indicat de apelantă în susţinerea calităţii contravenientului şi în persoana antreprenorului ca fiind art. 2 pct. C din HG 445/2009 faţă de dispoziţiile exprese ale art. 26 alin. 2 din HG 4445/2009, care se referă strict la titularii proiectelor şi dispoziţiile art. 2 lit. G din aceeaşi hotărâre.

Pentru aceste motive, în baza art. 480 alin. 1 Cod proc. civ., va respinge apelul declarat de intimata GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU împotriva Sentinţei civile nr. 1032/2019, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia.»

Apreciez soluția și motivarea Judecătoriei Alba Iulia, confirmată de către Tribunalul Alba, fiind evident că persoana care are calitatea de subiect activ al unei contravenții nu se poate sustrage de la răspundere prin transmiterea convențională a obligațiilor către terți.

0 Shares:
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like