Hidro-însămânţare controversată
Sunt tot mai convins că bancurile au la bază situații reale.
Povestea care urmează e una dintre ele și este în mare parte despre înfăptuirea justiției într-o controversă legată de procesul de hidro-însămânţare.
Primul ciclu procesual
În 2010 se încheie un contract de subantrepriză având ca obiect hidro-însămânțarea unor terenuri în suprafață totală de 248.000 mp. Procesul de hidro-însămânțare este un procedeu de semănare a gazonului utilizând un echipament hidraulic, pentru dispersarea unui amestec consistent compus din mulch, semințe și apă.
Potrivit contractului recepția lucrărilor și plata acestora urma a fi făcută în funcție de suprafața pe care a răsărit iarba.
După însămânțare părțile nu se înțeleg cu privire la suprafața pe care a răsărit iarba. În consecință în noiembrie 2014 subantreprenorul îl cheamă în judecată pe antreprenor solicitând plata suprafețelor nerecunoscute.
În aprilie 2016 Judecătoria Cluj Napoca respinge cererea ca fiind prescrisă.
În aprilie 2017 Tribunalul Specializat Cluj admite apelul formulat și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Al doilea ciclu procesual
În septembrie 2017 începe al doilea ciclu procesual în fața Judecătoriei Cluj Napoca. În prima şedinţă judecătorul încuviințează efectuarea unei expertize în specialitatea topografie. Stabilește următoarele obiective:
- să se constate prin măsurători suprafaţa reală pentru care a fost necesar a fi efectuate lucrări de hidro-însămânţare prin gazonare hidraulică conform contractului de achiziţie publică de lucrări care a stat la baza lucrărilor de hidro-însămânţare.
- să se constate care este suprafaţa cu privire la care s-au executat efectiv aceste lucrări conform contractului de achiziţie publică de lucrări care a stat la baza lucrărilor de hidro-însămânţare (nu doar suprafaţa certificată şi acceptată de beneficiar la plată).
- să precizeze expertul dacă a răsărit sau nu iarba/vegetaţia în respectiva zonă.
Am apreciat atunci și îmi mențin părerea că nu se poate răspunde obiectivelor 2 și 3. În orice caz nu de către un expert în specialitatea topografie.
Practic, al doilea obiectiv viza măsurarea în anul 2017 a unei suprafeţe incerte pe care s-au efectuat lucrări de hidro-însămânţare în anul 2010. În acest caz, se pune problema cum apreciază expertul dacă iarba/vegetaţia existentă în anul 2017 este rezultatul lucrărilor de însămânţare efectuate în anul 2010 sau dimpotrivă este rezultatul unor cauze naturale.
Al treilea obiectiv vizează stabilirea în anul 2017 dacă în urma lucrărilor de însămânţare din anul 2010 a răsărit sau nu iarba/vegetaţia în respectiva zonă. Caz în care din nou se pune problema cum apreciază expertul în anul 2017 dacă, în urma lucrărilor de hidro-însămânţare efectuate în anul 2010, iarba a răsărit sau nu.
Competențele unui expert în specialitatea topografie
În consecință, am chestionat pe această temă ANCPI, OCPI Cluj și Ministerul Justiției, iar răspunsul din martie 2018 este în esență următorul:
Instanța însă nu se lasă înduplecată și decizia efectuării acestei expertize rămâne.
Primul expert în specialitatea topografie este numit în octombrie 2017.
După aproape doi ani în care acest expert nu a făcut nimic, în iunie 2019 este înlocuit.
Noul expert comunică instanței următoarele:
Cu toate că din răspunsul expertului rezultă foarte clar că el va face o expertiză care practic nu va răspunde obiectivelor stabilite, instanța insistă în efectuarea acesteia.
În 2 decembrie 2019 expertul depune la dosarul cauzei o adresă prin care informează instanța că în vederea efectuării măsurătorilor și constatărilor în teren a citat părțile pentru data de 17 decembrie 2019. În plus estimează că va finaliza expertiza în februarie 2020.
Înțeleg și sunt de acord cu efectele încălzirii globale, dar în România, deocamdată, în perioada decembrie – februarie este iarnă. Este zăpadă.
Conform AccuWeather, în 17 decembrie 2019 ziua o să fie 0°C (RealFeel -4°C ), cu ninsoare de 2.1 cm. Mai jos detaliile complete:
Esența acestei expertize este de a se verifica dacă a răsărit iarba în zonele însămânţate. Cum e posibil să convoci părțile cu o săptămână înainte de Crăciun pentru a măsura cel puțin 248.000 mp de teren și a constata dacă a răsărit sau nu iarba pe acesta suprafață?
Mind-blowing ar zice americanu’.
To be continued…
