Scriam într-un text anterior că secretul fericirii este judecata dreaptă. Că judecata dreaptă vine prin experiență, iar experiența vine prin judecată strâmbă. Așadar sunt oarecum de înțeles judecățile strâmbe, dacă lipsește experiența. Pentru a îndrepta aceste judecăți strâmbe avem instanțe superioare, care cel puțin la nivel teoretic, au mai multă experiență decât cele inferioare.
Pornind de la această idee vreu să scot în evidență cât de îndărătnici suntem uneori. Cum o judecată strâmbă nu doar că este îndreptată, ci este explicată eroarea de judecată în așa fel încât să nu se mai repete, însă judecătorul cu judecata strâmbă procedează exact la fel ulterior…
Contestarea unei hotărâri necunoscute
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței stabilește în cuprinsul art. 14 alin. (7) și (8) că hotărârea adunării creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate la cererea creditorului care a votat împotriva luării hotărârii respective, iar această cerere trebuie depusă la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor.
Aceeași lege, prin art. 14 alin. (4), îndreptățește creditorul să voteze și prin corespondență.
Astfel, creditorul care a votat prin corespondență și nu participă fizic la adunarea creditorilor nu cunoaște decizia adoptată. De principiu află decizia doar la momentul publicării acesteia în BPI, însă de cele mai multe ori data publicării în BPI nu coincide cu data adunării creditorilor.
Prin urmare, dacă inclusiv pentru creditorul care a votat prin corespondență termenul pentru contestarea hotărârii curge de la momentul adunării creditorilor, practic i se impune acestui creditor să conteste o hotărâre pe care nu o cunoaște, dreptul său la acţiune fiind literalmente îngrădit.
Judecata strâmbă
Avem o procedură a insolvenței începută în anul 2010. La 23 octombrie 2019 are loc o adunare a creditorilor, iar unul dintre creditori a votat prin corespondență. Hotărârea creditorilor este publicată în BPI la data de 28.10.2019. Ulterior, cu respectarea termenului de 5 zile de la publicarea în BPI, unul dintre creditori formulează contestație.
În urma sesizării Tribunalului Specializat Cluj, judecătorul sindic prin Sentința civilă nr. 2072/26.11.2019 admite excepția tardivității depunerii cererii de anulare a hotărârii creditorilor, cu următoarea motivare:
Potrivit art. 14 alin. 7 și 8 din Legea nr. 85/2006, „ Hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor. Cererea prevăzută la alin. (7) va fi depusă la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor și va fi soluționată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului și a creditorilor. În cazul în care a fost constituit comitetul creditorilor, va fi citat și președintele acestuia ” .
Aplicând aceste dispoziții în cauza dedusă judecății, judecătorul sindic reține că hotărârea atacată a fost adoptată la data de 23 octombrie 2019, iar contestația împotriva acestei hotărâri a fost trimisă de către creditoarea AM SRL, prin e-mail la data de 30 octombrie 2019, deși ultima zi a termenului de depunerea contestației, calculat pe zile libere, a fost 29 octombrie 2019.
Așadar, constatând că, creditoarea AM SRL a depus contestația împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 23 octombrie 2019 cu încălcarea termenului prevăzut de dispozițiile art. 14 alin. 8 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic va admite excepția tardivității și va respinge, ca tardivă, cererea formulată de creditoarea AM SRL, având ca obiect anularea hotărârii creditorilor adoptate la data de 23 octombrie 2019, în cadrul procedurii insolvenței debitoarei CI SRL.
Judecata dreaptă
Creditorul AM SRL formulează recurs, iar judecata recursului este alocată Completului RI3 de pe rolul Curții de Apel Cluj (ANDREI Axente-Irinel, BUDIU Mirela și VEREŞ Roxana Mihaela).
În urma analizei recursului, Curtea de Apel Cluj pronunță Decizia nr. 274/10.09.2020 prin care, pentru admiterea recursului, oferă următoarele argumente:
Lichidatorul judiciar nu a comunicat individual creditorilor procesul verbal, nici măcar celor care au votat prin corespondenţă şi nu puteau cunoaşte conţinutul său şi decizia adoptată prin vot. A procedat la publicarea acestui proces verbal în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Deși potrivit textului anterior enunţat termenul de atacare a hotărârii adunării creditorilor nu curge de la publicarea acestui act în Buletinul procedurilor de insolvenţă, în concret, acesta este singurul moment la care în mod obiectiv recurenta creditoare a putut să cunoască conţinutul actului şi să analizeze oportunitatea de a-l ataca dacă nu corespunde exigenţelor sale.
Instanţa de recurs reţine că prin instituirea acestui termen de 5 zile a cărui principală problemă nu este durata, ci momentul de la care începe să curgă, legiuitorul nu a urmărit să împiedice accesul concret şi efectiv la justiţie al creditorilor care votează prin corespondenţă, drept legal expres reglementat. Şi chiar dacă ar fi aşa revine instanţei să cenzureze acest derapaj legislativ şi prin prisma art. 6 C.E.D.O. să garanteze dreptul efectiv al recurentei creditoare de acces la o instanţă.
În sinteză, suntem în prezenţa unui concurs între două norme: pe de o parte creditorul are acest drept de a vota prin corespondenţă, pe de altă parte termenul pentru a solicita anularea hotărârii adunării creditorilor este foarte scurt, de 5 zile şi curge de la data adoptării hotărârii deşi creditorul prin ipoteză nu a fost prezent iar practicianul în insolvenţă nu are obligaţia de a-i comunica procesul verbal care conţine hotărârea adoptată. În opinia instanţei, singura posibilitate de ieşire din această dilemă poate fi identificată doar în prevalenţa dreptului de acces efectiv la justiţie, drept care poate fi garantat în mod eficace prin calcularea termenului de 5 zile de la un moment obiectiv. Astfel, creditorul trebuie să afle printr-un mijloc procedural reglementat conţinutul actului care are aptitudinea de a-i leza interesele în procedură.
În consecinţă, prin invocarea dreptului la un proces echitabil şi a accesului efectiv la justiţie garantat de art. 6 C.E.D.O. instanţa de recurs are obligaţia să cenzureze respingerea cererii de anulare a procesului verbal ca tardivă deoarece creditorul care a votat prin corespondenţă nu are practic vreo posibilitate de a afla ce s-a decis în adunarea creditorilor.
În jurisprudenţa C.E.D.O. s-a decis în mod repetat faptul că în aplicarea art. 6 care garantează dreptul la un proces echitabil şi implicit dreptul de acces la o instanţă constă în tranşarea pe fond a litigiului existent în faţa unei instanţe, iar simplul fapt de a sesiza o instanţă de judecată nu satisface imperativele acestei noţiuni. Este de asemenea necesar ca gradul de acces la o instanţă să fie suficient pentru a-i asigura celui interesat ,,dreptul de acces la justiţie,, având în vedere principiul preeminenţei dreptului într-o societate democratică. Un acces limitat, care nu permite o soluţie cu privire la temeinicia pe fond a acţiunii nu satisface exigenţele art. 6 (a se vedea Boulougouras c. Greciei, 66294/01, 27.05.2004). Or în cazul concret analizat creditoarea se află în imposibilitate să deducă judecăţii temeinicia pe fond a pretenţiilor sale deoarece aplicarea rigidă a textului anterior enunţat ar avea drept consecinţă respingerea ca tardivă a oricărui demers de anulare deoarece creditoarea care a votat prin corespondenţă potrivit unui drept conferit expres era în imposibilitate obiectivă de a afla conţinutul actului în termenul în care ar fi trebuit să ceară chiar anularea acestuia.
Aşa cum a precizat Curtea într-o altă decizie ,,preeminenţa dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice şi inerent tuturor articolelor Convenţiei, impune ca punctul de plecare sau de expirare a termenelor de prescripţie să fie clar definite şi legate de fapte concrete şi obiective……(Reveliotis contra Greciei, 48775/06, 4.12.2008). Mai mult, pentru identitate de raţiune principiul trebuie aplicat în mod similar şi în cazul termenelor de decădere, iar aplicarea extrem de riguroasă făcută de instanţele interne unei reguli de procedură nu trebuie să îl priveze pe reclamant de dreptul de acces la instanţă şi la un proces echitabil. O asemenea aplicare excesivă a unor reguli de procedură poate interveni de exemplu atunci când nu există vreo culpă a reclamantului pentru nerespectarea unui termen (Visan contra României, 15741/3, 24 04. 2008 şi Perez Rada de Cavanilles c. Spaniei, Edificaciones Mars Gallego SA c. Spaniei).
În cazul intern la care ne raportăm, singura posibilitate a creditoarei de a cunoaşte conţinutul actului pe care îl atacă este consultarea acestuia în Buletinul procedurilor de insolvenţă, or în această publicație actul a apărut în data de 28.10.2019, dată de la care îi este opozabil documentul respectiv. Raportat la acest moment, contestaţia este formulată în cadrul termenului procedural de 5 zile, la data de 31.10.2019.
Zi ca ei și fă ca tine!
Într-o lume normală te aștepți ca respectivul judecător sindic după soluția Curții de Apel Cluj să trateze situațiile identice/similare în maniera deja decisă de către Curtea de Apel Cluj. Sau dacă e prea mult să îi ceri să trateze absolut toate situațiile identice/similare în maniera trasată de către Curtea de Apel Cluj, te aștepți ca măcar în același dosar să procedeze astfel.
Așteptări deșarte.
În același dosar, are loc o altă adunare a creditorilor în data de 26 octombrie 2023, iar hotărârea se publică în BPI în 27 octombrie 2023. Cu respectarea termenului de 5 zile de la publicarea în BPI, un alt creditor care a votat prin corespondență formulează contestație.
În urma sesizării Tribunalului Specializat Cluj, judecătorul sindic – același din 2019, prin Sentința civilă nr. 161/30.01.2024 admite din nou excepția tardivității depunerii cererii de anulare a hotărârii creditorilor, raportat la dispozițiile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006.
Nu-mi venea să cred.
Până una alta am făcut recurs. Vom vedea.
To be continued…
