Am inițiat pentru un creditor din Italia o cerere de executare silită împotriva a doi debitori din România. Debitorii au formulat contestație la executare și cerere de suspendare provizorie a executării silite.
Prin Încheiere de dezînvestire din 09.10.2025 pronunțată de Judecătoria Vaslui, cererea de suspendare provizorie s-a respins ca neîntemeiată. Soluția este definitivă prin raportare la prevederile art. 719 alin. (7) Cod procedură civilă.
Cu toate acestea, la 05.11.2025 debitorii formulează o noua cerere de suspendare provizorie a executării silite, însă pe calea ordonanței președințiale.
În acest context s-a pus în primul rând problema admisibilității noului demers inițiat de către debitori.
Judecătoria Vaslui – Încheiere de dezînvestire din 12.12.2025
Prima instanță sesizată a admis excepția inadmisibilității cererii de suspendare provizorie a executării silite, reținând în esență următoarele argumente:
Reclamanţii au posibilitatea de a solicita, în condiţiile art. 719 Cod procedură civilă, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, în cadrul contestaţiei la executare. De asemenea, în cazuri urgente, cum este cel invocat în prezenta cerere, se poate formula o cerere de suspendare provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare, ambele fiind de competenţa instanţei învestite cu judecarea contestaţiei la executare. Instanţa apreciază că atâta vreme cât sunt reglementate proceduri distincte şi speciale (privind suspendarea provizorie a executării silite, suspendarea executării silite, suspendarea hotărârii atacate cu recurs, etc), a soluţiona o cerere de suspendare provizorie a executării silite în cadrul procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale, analizând condiţiile specifice acestei din urmă proceduri, ar echivala cu eludarea prevederilor speciale ale Codului de procedură civilă în materia executării silite şi a principiului „specialia generalibus derogant”. De altfel, instanţa constată că procedurile distincte presupun analiza unor condiţii diferite, iar plata cauţiunii ce garantează despăgubirea creditorului nu este reglementată de procedura ordonanţei preşedinţiale.
Tribunalul Vaslui – Decizia civilă nr. 216/03.02.2026
Debitorii au formulat apel împotriva acestei soluții, ce însă a fost respins ca nefondat, pentru următoarele motive:
În ceea ce priveşte soluţia de admitere a excepției inadmisibilității cererii de suspendare a executării, formulate pe calea ordonanţei preşedinţiale, notează tribunalul că în mod corect a reținut prima instanța faptul că a soluționa o cerere de suspendare provizorie a executării silite în cadrul procedurii speciale a ordonanței preşedințiale, analizând condițiile specifice acestei din urmă proceduri, ar echivala cu eludarea prevederilor speciale ale Codului de procedură civilă în materia executării silite și a principiului specialia generalibus derogant.
Executarea silită reprezintă procedura prin intermediul căreia titularul unui drept, recunoscut printr-un titlu executoriu (o hotărâre judecătorească sau alt titlu executoriu), constrânge, cu ajutorul organelor competente ale statului, pe debitorul său, care nu îşi execută de bunăvoie obligația corelativă, de a o aduce la îndeplinire în mod silit. Fiind ultima fază a procesului civil, executarea silită este reglementată, ca drept comun, în Cartea a V a a Codului de procedură civilă. Așadar, legiuitorul a pus la dispoziția participanților la această fază procesuală un cadru juridic strict reglementat, care să permită creditorilor să îşi realizeze efectiv dreptul subiectiv civil, dar care să ofere şi protecție adecvată debitorilor, în raport de un eventual abuz al organului de executare silită sau al creditorilor.
Legea generală vs. legea specială
Soluția instanțelor din Vaslui este una firească: legea specială are prioritate, iar tentativa de a merge pe o altă cale procedurală nu poate duce decât la inadmisibilitate.
Dacă legiuitorul a reglementat expres condițiile în care se poate obține suspendarea executării sau suspendarea provizorie, atunci aceea este calea care trebuie urmată. Nu există loc pentru ocolirea normei speciale prin recurgerea la ordonanța președințială, doar pentru că aceasta ar putea părea, la prima vedere, mai rapidă sau mai convenabilă.
