Respingerea cererii reconvenționale ca inadmisibilă. Contestarea soluției printr-un apel incident. Admisibilitate?

apel incident
Sursa: https://dp-patentlaw.blogspot.com/

Tribunalul București – admitere excepție inadmisibilitate cerere reconvențională

În anul 2018 am înregistrat pe rolul Tribunalului București o acțiune în pretenții, iar partea adversă a formulat cerere reconvențională. Față de cererea reconvențională astfel formulată, am invocat excepția inadmisibilității, apreciind că pretențiile din cererea reconvenţională nu derivă din acelaşi raport juridic şi nici nu au nicio legătură cu pretențiile formulate prin cererea principală.

Tribunalul București soluționează excepția prin Încheierea din 18.09.2019, în sensul admiterii acesteia, reținând următoarele:

Tribunalul, în ceea ce priveşte cererea reconvenţională, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, având drept cauză juridică facturile nr.12/19.06.2017 si nr.16/03.07.2017, respectiv o plată nedatorată invocată de către reclamantă rezultată din lucrări neexecutate care au fost cuprinse în aceste facturi şi achitate în mod pretins nedatorat şi faţă de obiectul cererii reconvenţionale, care priveşte alte facturi rezultate dintr-un alt raport juridic decât cel mai sus indicat, Tribunalul respinge cererea reconvenţională ca inadmisibilă, având în vedere că soluţia instanţei asupra raportului juridic dedus judecăţii în prezenta cauză, respectiv existența unei plăţi nedatorate efectuate în temeiul facturilor nr.12/19.06.2017 şi nr.16/03.07.2017, nu are nicio consecinţă juridică asupra drepturilor pe care solicită pârâta – reclamantă să le stabilească instanţa cu privire la pretenţiile sale din cererea reconvenţională.

Ulterior, prin Sentința Civilă nr. 41/13.01.2021, Tribunalul București respinge și cererea introductivă, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei soluții am formulat pentru reclamant apel principal, iar pârâtul a formulat apel incident, prin care a criticat soluția instanței de fond de respingere a cererii reconvenționale ca inadmisibilă.

În acest context, am supus atenției Curții de Apel București problema admisibilității unui apel incident într-o astfel de ipoteză, apreciind că aceasta ar fi inadmisibil prin raportare la art. 472 Cod procedură civilă, dar și la Decizia ICCJ nr. 14/2020.

Curtea de Apel București – admitere excepție inadmisibilitate apel incident

Curtea de Apel București, prin Decizia civilă nr. 2156/06.12.2021, a admis excepția inadmisibilității apelului incident, reținând în acest sens următoarele argumente:

Potrivit art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.

Prin Decizia 14/2020 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 472 şi art. 491 din Codul de procedură civilă pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (Dosar nr. 957/1/2020) s-a stabilit că apelul incident nu trebuie să fie limitat la obiectul apelului principal, ci poate viza orice alte soluţii cuprinse în dispozitivul hotărârii atacate şi/sau considerentele acesteia.

Refuzul judecării cererii incidentale nu reprezintă o soluţie ce ar fi cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate şi/sau în considerentele acesteia şi nu reprezintă o chestiune litigioasă a cărei rezolvare a determinat soluţia finală. De aceea, eventuala admitere a apelului declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii reconvenţionale ca inadmisibilă nu poate determina o schimbare (astfel cum a solicitat apelanta-pârâtă) a sentinţei apelate, pentru că judecata de primă instanţă nu vizează cererea reconvenţională, ci anularea procedurii de primă instanţă cu trimiterea spre rejudecare comună a cererilor.

Or, chiar şi în situaţia acceptării admisibilităţii cererii reconvenţionale, judecătorul de primă instanţă poate dispune disjungerea (art. 210 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că „Dacă numai cererea principală este în stare de a fi judecată, instanţa poate dispune judecarea separată a cererii reconvenţionale.”), măsură care, identic respingerii cererii ca inadmisibilă, poate face obiectul căii de atac, însă exclusiv prin declararea apelului principal şi nu printr-o aderare la apel, pentru că nu este vorba de soluţia dată în judecarea unei cereri repuse în discuţie prin declararea apelului principal şi asupra căreia intimatul ar avea propriile obiecţii, la care renunţase în speranţa necontestării soluţiei de către partea adversă, ci de o cerere distinctă, fără nicio relevanţă cât priveşte judecata cererii principale.

În mod identic, în situaţia în care o cerere de intervenţie este respinsă ca inadmisibilă, calea de atac exercitată de intervenient (odată cu fondul, potrivit art. 64 alin. (3) din Codul de procedură civilă) nu poate fi provocată de reclamant sau de pârât, pentru că interesul intervenientului de a formula propriile apărări în litigiu nu se naşte prin declararea căii de atac exercitate de părţile litigiului, ci la momentul respingerii intervenţiei ca inadmisibilă. Nu poate fi vorba de o renunţare la dreptul de a exercita calea de atac „condiţionat” de neexercitarea căii de atac de către o altă parte şi de aceea intervenientul, întocmai ca apelantul-pârât în prezenta cauză, este obligat să formuleze apel principal, neavând deschisă posibilitatea aderării la apel şi opţiunea analizării criticilor formulate pe calea apelului incident.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 248 din Codul de procedură civilă şi art. 480 din Codul de procedură civilă urmează a fi admisă excepţia inadmisibilităţii invocată de către apelantele-reclamante în apelul pârâtei, fiind respins ca inadmisibil apelul incident.

Inadmisibilitate apel incident – soluție definitivă

În prezent cauza se află în recurs la ÎCCJ, însă doar în privința cererii principale. Soluția pronunțată de către Curtea de Apel București cu privire la cererea reconvențională, pe care am solicitat-o, dorit-o și apreciat-o (ca în alte cazuri dealtfel), a devenit astfel definitivă.

De vazut însă ce va decide ÎCCJ în legătură cu cererea principală, cu o problemă juridică la fel de interesantă …

 

0 Shares:
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like