Închei acest an cu o solutie din 06.12.2023 de la Tribunalul Specializat Cluj. O înfruntare între David și Goliath, în care l-am susținut cu succes pe David. Starea de fapt generatoare a soluției pe care urmează să v-o prezint este următoarea:
Clientul nostru deține 0,13% din masa credală a unei societăți aflate în faliment, în vreme ce partea adversă deține 74,27%.
În acest context, dorindu-se valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul societății debitoare, creditorii sunt convocați pentru a-și exprima punctul de vedere asupra strategiei de valorificare. Bunurile sunt evaluate la suma de 818.000 Euro, iar convocarea creditorilor se face pentru aprobarea prețului de pornire a licitației la nivelul de 818.000 Euro. În cadrul ședinței adunării creditorilor, cu de la sine putere, creditorul majoritar decide aprobarea prețului de pornire a licitației la nivelul de 150.000 Euro.
Fiind evidentă existența unui abuz de majoritate, am solicitat anularea hotărârii adunării creditorilor, iar primul termen de judecată a fost stabilit la data de 09.01.2024. Între timp, prima licitație în vederea valorificării bunurilor a fost stabilită pentru data de 12.12.2023.
Trebuia așadar identificată o suluție pentru suspendarea efectelor hotărârii adunării creditorilor până la soluționarea cererii în anularea acesteia.
Admisibilitatea / inadmisibilitatea ordonanței președințiale în procedura insolvenței
Legea nr. 85/2006 prevede că hotărârile adunării creditorilor pot fi desfiinţate de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, însă nu prevede posibilitatea de suspendare a efectelor acestora. Prevede însă faptul că dispozițiile sale se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă.
Opinia noastră a fost că nu există nicio incompatibilitate, în vreme ce opinia creditorului majoritar a fost următoarea:
Cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale prin care se urmărește suspendare hotărârii adunării creditorilor este inadmisibilă și din prisma caracterului procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, care nu instituie o procedură specială pentru suspendarea executării hotărârilor adunării creditorilor. Astfel, s-ar putea considera că hotărârile adunărilor creditorilor pot fi doar contestate, nu și suspendate, de către cei îndreptățiți, potrivit art. 14 alin. 7 și 8 din Legea nr. 85/2006. De asemenea, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 procedura insolvenței trebuie să se desfășoare cu celeritate, iar pentru instanțele judecătorești, judecător sindic, administrator judiciar și lichidatorul, conform art. 5 alin. 1 din lege, organe care participă la procedură, celeritatea constituie o obligație.
Pe această temă, Tribunalul Specializat Cluj prin Ordonanța Civilă nr. 1910/06.12.2023 a decis următoarele:
(…) judecătorul sindic are în vedere că potrivit art. 149 din Legea nr. 85/2006, „dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, Codului civil (…)”. În ceea ce priveşte compatibilitatea/incompatibilitatea dispoziţiilor celor două proceduri, judecătorul sindic nu a identificat nicio incompatibilitate între procedura instituită de dispoziţiile art. 581 şi urm. C. pr. civ. (1865) şi dispoziţiile Legii insolvenţei, de natură să determine inaplicabilitatea acestei instituţii în procedura insolvenţei. Dimpotrivă, prin specificul său, procedura insolvenţiei se caracterizează, printre altele, prin celeritate, astfel încât procedura ordonanaţei preşedinţiale ori de câte ori legiuitorul nu a instituit, prin legea specială, un mijloc mai favorabil de protecţie a persoanei afectate de actele şi măsurile adoptate în procedura insolvenţei. Dat fiind faptul că, în privinţa hotărârii adoptate de adunarea creditorilor atacată cu acţiune în anulare, legiuitorul nu a reglementat un mijloc adecvat menit să împiedece executarea hotărârii până la data soluţionării cererii în anularea hotărârii, părţile ale căror drepturi sunt, eventual, afectate ca efect a hotărârii adoptate, au deschisă calea formulării unei cereri de suspendare a acestor efecte pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Efectele abuzului de majoritate în procedura insolvenței
În privința îndeplinirii condițiilor pentru admiterea cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale, opinia creditorului majoritar a fost în esență următoarea:
Criticile aduse de către reclamantă cu privire la prețul de pornire al licitației și modalitatea de valorificare a activelor debitoarei vizează doar oportunitatea regulamentului privind valorificarea bunurilor aprobat de adunarea creditorilor (oportunitatea vizând strict stabilirea prețului de pornire, s.n.) și nu legalitatea acestuia, aspect care nu poate forma obiectul controlului exercitat de către instanțele judecătorești.
Opinia judecătorului-sindic a fost însă total diferită, reținând aparența unui abuz de majoritate și drept urmare dispunând suspendarea efectelor hotărârii adunării creditorilor până la soluționarea acțiunii în anularea acesteia, cu următoarea motivare:
Având în vedere hotărârea adoptată prin votul exclusiv al creditorului majoritar, precum şi caracterul colectiv al procedurii insolvenţei, atât drepturile creditorului care a sesizat instanţa, cât şi drepturile celorlalţi creditori participanţi la procedură sunt afectate, diminuarea semnificativă a preţului de pornire al licitaţiei fiind de natură să creeze prejudicii întregii mase credale, votul creditorului majoritar fiind exprimat, aparent, într-un scop străin celui în vederea căruia a fost recunoscut de lege. Scopul procedurii îl constituie stingerea pasivului. Atingerea acestui obiectiv presupune, ţinând cont de stadiul procedurii colective în care se află debitoarea, lichidarea activelor existente în patrimoniul acesteia. Or, prin conduita sa, majoritatea cerută de lege a modificat, aparent fără un motiv justificat, preţul de pornire propus prin regulamentul de valorificare a activelor, contrar interesului general al procedurii colective şi în detrimentul celorlalţi participanţi la procedură, ceea ce este de natură să justifice pe deplin adoptarea unei măsuri temporare care să conserve/să protejeze, până la soluţionarea cererii în anularea hotărârii adunării creditorilor din data de 26 octombrie 2023, drepturile tuturor creditorilor participanţi la procedură, modificarea preţului de pornire de la 818.000 euro la 150.000 euro fiind de natură să diminueze substanţial şansa de a se acoperi într-o proporţie cât mai mare masa credală.
Abuzul de drept
Fără a nega drepturile de care se bucură un creditor majoritar în procedura insolvenței, totuși, în deplin acord cu judecătorul-sindic, acestea nu pot fi exercitate în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.
În mod cert aprobarea valorificării unor bunuri la 18% din valoarea acestora duce la vatămarea drepturilor debitorului, dar și a celorlalți creditori, fiind dovada clară a unui abuz de majoritate.
Drept urmare, apreciez această decizie a Tribunalului Specializat Cluj și sper ca optica să rămână valabilă și în analiza cererii în anularea hotărârii adunării creditorilor.
